OBIECTIVE
O1. Dezvoltarea unui cadru conceptual și teoretic de cercetare în cadrul modelului socio-economic al Imperiului Roman și Roman Târziu și al Scythiei Minor, în special.
Studiul surselor scrise (juridice, literare sau epigrafice), urmat de lectura critică a bibliografiei moderne privind pescuitul și industria piscicolă în zonele Mediteranei și Mării Negre, a constituit baza necesară pe care se va construi proiectul. Pe scurt, ne referim la strângerea de informații despre legislația cu privire la pescuit, despre metodele și uneltele de pescuit, despre procesare și consum, despre principalele centre de producție, despre prețuri și taxe, și, nu în cele din urmă despre buna reputație obținută de peștele pontic, încă din epoca clasică şi elenistică, în toată lumea cunoscută.
O2. Identificarea descoperirilor arheologice disponibile privind pescuitul și prelucrarea peștelui în Scythia Minor.
Obiectivul va fi îndeplinit prin cercetarea laborioasă a depozitelor muzeelor arheologice, în principal din Tulcea și Constanța, dar și din București, Cluj-Napoca, Deva, Alba-Iulia sau Sibiu. Vor fi vizate instrumente de pescuit , cum ar fi vârfuri de harpoane, cârlige de pescuit, greutăți de plasă , ancore, oase și solzi, reprezentări iconografice de pești sau bărci; monede, și nu în ultimul rând, amfore de pește sau sos de pește.
O3. Sintetizarea și integrarea informațiilor într-o aplicație GIS
Pentru realizarea unei baze de date cartografice se va utiliza un software GIS (ArcGIS, SAGA GIS, Quantum GIS, TNT Mips, Global Mapper), în care produsele spațiale vor fi prelucrate, cum ar fi imagini spectrale și satelitare, fotografii aeriene oblice și verticale, ortofotoplanuri, planuri topografice și modele digitale de teren (DTM) derivate LiDAR și modele digitale de suprafață (DSM) și geofizice (rezistivitate magnetică, GPR sau electrică).
O4. Stabilirea importanței și caracteristicilor pescuitului antic din Scythia Minor prin comparație cu „districte” de pescuit similare din zonele pontice și mediteraneene.
Scopul este de a evidenția caracteristicile generale și particulare ale industriei pescuitului din Scythia Minor, văzute la nivel local, regional și global. Se iau în considerare pescuitul la scară mică/largă, activitățile de import-export, pescuitul maritim/riveran și consumul de pește proaspăt/prelucrat. O altă întrebare critică se referă la preferința pentru peștele sărat în loc de garum. În cadrul bazinului pontic, conservarea peștilor ocupă un loc de frunte în economia locală. Deși au fost identificate centre importante de producție pentru pește sărat, nu există indicii privind instalațiile locale de producție a sosurilor de pește.
O.5. Conturarea activităților haliutice din Scythia Minor în epocile romană și romano-bizantină
Paradoxul constă în faptul că există documentație pentru materiile prime, recipiente și cadrul legislativ. Cu toate acestea, nu avem nicio dovadă arheologică pentru locurile de prelucrare. Am ținut cont de câteva explicații ipotetice pentru o astfel de situație. În primul rând, evoluția malului Mării Negre și a Deltei Dunării a dus la scufundarea parțială sau totală a unor așezări, porturi sau instalații (Bounegru et al. 2009; Romanescu 2005, 56-58). Prin analogie cu fabricile similare identificate în nordul Mării Negre, dar și cu cele circummediteraneene, am putea presupune că acestea erau amplasate de obicei în apropierea apei, pentru a iniția procesarea peștelui cât mai repede posibil după pescuit și nu foarte departe de porturi. Astfel, dacă coroborăm aceste informații (documentate din punct de vedere geografic și istoric) cu vestigiile osteologice, care indică un consum predominant de pește de apă dulce, este posibil ca instalațiile de procesare să fie situate de fapt în apropierea zonei deltaice, și nu pe malul mării.